Astept

Mă simt închis în duna aurie,

În trup, în sânge, în privire.

 

Aştept în tine alt contrast,

Aştept să mă arunci afară –

Acum că luna poate să apară.

 

Se-aud iar spirite prin piele

Şi, desenat, mi se arată lumea.

Povestea mea, a ochilor închişi

În trup, în sânge, în privire…

 

Prietenii din negură se joacă

Pe cărămizi de timp uscate.

Din vărf

Cerul meu pare doar pământ şi piatră.

Anunțuri

Un actor

Un actor

 

Într-o noapte parfumată,

Printre oamenii de seamă,

Găsi un actor nebun,

Întrebat-am cum îl cheamă.

 

El se-ascunse sub o haină;

Mă-mbie cu iscusime:

Îți voi arăta o taină

De m-oi găsi prin mulțime.

 

Căutam parcă de-o viață

Și-mi pierise chiar și dorul

De-a afla acel secret…

Până când găsi actorul.

 

Vin’ aproape, zise-acesta

Eu sunt TU, îmi pare bine!

Își lăsă gulerul jos

Iar eu mă văzui pe mine.

Astenii de toamna

november_by_narcolepticgravity-d32s9cu         Parfumurile orelor târzii sunt pline de farmec, astfel încât am senzația că și sunetele ușor adormite ale universului devin aromate. Îmi aud pașii cum mângâie pământul într-un ritm sacadat, ciudat, ca un început tomnatic plin de mister. Lumina slabă a felinarelor îngrădește strada, oferindu-i o liniște mortuară și întregul oraș se transcende către o viață artificială. Clădirile burgeze din spatele zidurilor masive de cărămidă par să strige nemurirea, în timp ce foșnetul pașnic al frunzelor uscate se îmbină halucinant cu zbor ușor de rândunele. S-a întunecat devreme. Altădată, la ora asta, număram razele purpurii ale soarelui ce dispăreau după dealurile transpirate până când ultimul fascicol mov devenea una cu albastrul cenușiu al cerului de vară. Acum e doar negru. Negru de tăciune, negru solitar, negru tăcut și melancolic.

„A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva… ” O îmbrățișare caldă, un sărut duios în timp ce dorm, o mângâiere, un vis dulce, o fericire luminoasă. Cuvinte vindecătoare așezate cu finețe deasupra capului muribundului, clipe de sublimă sfințenie și adevăr curat, pur, neîntinat.

Ah, toamnă! Tu și melancoliile tale…